Când fetița noastră avea un an și jumătate, a început să devină foarte interesată de biciclete, triciclete și trotinete. Cum ajungeam în parc, ar fi vrut să le încerce pe toate care erau parcate prin zonă. Ne-am gândit atunci să îi luăm o bicicletă fără pedale, în ideea că e prea mică să pedaleze la tricicletă sau să-și mențină echilibrul mergând pe trotinetă. Cum prin parc am văzut mulți copii micuți care se descurcau de minune cu bicicleta fără pedale, am zis că e o alegere bună.

Caracteristic mie, am luat netul la puricat, să alegem în cunoștință de cauză. Din start am zis că o să luăm una cu roți de cauciuc, adică dacă tot dăm bani, să luăm ceva de calitate. Search… search… și iat-o, frumoasă foc (eu sunt victima perfectă a reclamelor), dar și bine făcută, made in Germany (dacă asta mai e o garanție în ziua de azi): Puky.

Da, Puky chiar pare să le aibă pe toate, dacă privim din perspectiva mamei preocupată de nevoile copilului mic:

• roți de cauciuc, cum spuneam – chiar 4
• mânere rezistente
• gândită pe înălțimea copiilor de 1 an sau 1 an jumătate (sunt două variante)
• are 3 roți și e super stabilă. Practic nu prea e posibil să se răstoarne cu ea.
• șa confortabilă
• silențioasă

Am văzut și niște filmulețe pe youtube în care copii de până un an manevrau cu iscusință Puky, care m-au convins definitiv. Când am adus-o acasă, imediat ce a montat-o soțul meu, am primit și confirmarea: o fi mai scumpă, dar merită.

Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, fetița noastră s-a așezat un pic pe ea, a încercat să meargă, nu prea i s-a părut interesantă și a abandonat-o. Relația cu Puky a continuat foarte rece, fără șanse de remediere: a mai tatonat terenul, mai merge cu ea prin casă din când în când, dar nu cu prea multă încântare. Cred că am ieșit afară cu Puky doar de vreo două ori în 5 luni, și așa, cu mici presiuni, pentru că nu a vrut niciodată să o luăm. Acum parcă a rămas și cam mică…

În schimb, fetița noastră continua să fie atrasă de toate celelalte biciclete fără pedale ale micilor ei prieteni din parc – bicicletele din plastic pe care le găsești la îndemână, în orice magazin. Ca urmare, asta am făcut: ne-am dus la cel mai apropiat magazin și am cumpărat motocicleta în miniatură pe care și-a ales-o chiar ea. E de plastic, la un sfert din prețul lui Puky. E ușoară, o cară cu ea peste tot, vrea să o ia afară, știe și poate să o manevreze super rapid, are o mare viteză când merge pe ea și se pare că e faină, pentru că tânjesc și alți copii la ea 🙂

Când mă gândesc la fetița noastră și la Puky îmi vine în mintea imaginea unei pisici simandicoase care dă cu flit la un vas cu mâncare bună, trecând cu un dezinteres total, nepăsându-i de nimeni și nimic. În schimb cu motorul ei plasticos are o relație intensă și a devenit expertă în manevratul ei.

Lecția mea: ai încredere în alegerile copilului tău, lasă-l să zică ce vrea, pune-l în ipostaza de a alege, chiar dacă are un an jumătate și ție ți se pare că alegerea lui e cam departe de ce ți-ai dori. E o problema de siguranță, sănătate? Nu! Atunci asta e, decizia e la copil! De altfel, așa am procedat la următoarea sesiune de shopping: tricicleta.