Citeam undeva că, în mare parte, am uitat cum e să ne mai fie foame și frig. Mâncăm mai tot timpul și, cum se face un pic mai rece, tragem o haină pe noi. Dar frigul și foamea, cu moderație, sunt chiar bune!

Îți e mai bine când ți-e frig

Ni se pare că sunt nebuni cei care recomandă maxim 20 de grade în camera bebelușului. La 18-20 de grade, copiii nu stau în frig. Nici cei mai mici, nici cei mari.
Afară sunt peste 10 grade. Lumea – nu doar copiii, ci și adulții – poartă căciulă și cea mai groasă hainp din dulap, doar pentru că încă e iarnă, în calendar. Nici nu am văzut zăpadă în București anul ăsta. Ne e frică să nu ne fie frig. Chiar și când ieșim până la magazinul de la colț.

E ok să nu stăm în frig pe perioade lungi de timp sau la temperaturi excesiv de reduse. La fel de ok, chiar recomandat, este să acceptăm expunerea la frig pe perioade scurte (cum e cazul băilor în apă rece, dar nu la întâmplare, ci cu o documentare prealabilă).

Expunerea la frig pentru perioade scurte este una dintre metodele recomandate pentru îmbunătățirea dispoziției generale, performanțelor cognitive, memoriei de scurtă durată, întărirea rezistenței la stres și stimularea metabolismului. În plus, se pare că activează genele longevității, cele responsabile de repararea ADN-ului. Ne prinde bine să deschidem uneori geamul în cameră și să simțim un pic de răcoare, fără să ne fie frică de curent sau că o să răcim. Sau să ținem temperatura în cameră mai redusă, peste noapte.

Nu te șoca: temperatura optimă pentru un somn este de 18.5 grade Celsius (nu mai jos de 15.5, când stresul asupra organismului crește, nici mai mare de 21 de grade, când nu ne mai odihnim cum trebuie). O temperatură de 18.5 grade este optimă pentru un somn odihnitor, stimulează faza REM a somnului, în care visăm și ne consolidăm memoria.

Cum să te reîmprietenești cu foamea

Foamea este un semnal pe care ni-l dă corpul și care precede pregătirea organismului pentru o digestie corespunzătoare. Când ne este foame, se pun în funcțiune mecanismele necesare – sistemul digestiv se pregătește, se activează anumiți hormoni. De exemplu, hormonul care semnalează foamea, grelina, stimulează hormonul de creștere, care stimulează regenerarea celulară.

Am învățat, similar cu frigul, că foamea este o stare negativă și nu e bine să ți se facă foame. Mâncăm de multe ori pe zi, nici nu așteptăm să se mai golească stomacul, ne găsim diverse pretexte pentru a mânca – că suntem fericiți, stresați, triști, plictisiți, pentru că ceilalți din jur mănâncă -, fără să ne mai punem problema că o pauză între mese ne-ar prinde bine. Inclusiv pe copii, îi punem să mănânce cât mai des și adesea nu când cer, ci când decidem noi, părinții, și nu când cer, reducându-le astfel șansele de a fi conectați la ce simt.
Frecvent, când mâncăm continuu în timpul zilei, mâncăm mai mult decât avem nevoie și surplusul caloric se vede pe cântar.

Pentru că mâncăm haotic și continuu, ajungem să ignorăm și apoi să nu mai sesizăm semnalele corpului. Mâncăm prea mult în timpul zilei și nici nu mai realizăm cât de des. Luând în greutate prea mult, ne dăm peste cap hormonul responsabil cu sațietatea, leptina, secretat de țesutul adipos. De exemplu, la unele persoane obeze, apare fenomenul numit rezistență la leptină, astfel că, deși organismul secretă leptina, creierul nu mai recunoaște semnalele și senzația de foame persistă. Consecința: mese mai abundente, care vor deveni depozite de grăsime în organism.

Pentru că nu mai suntem conectați la corpul nostru, ajugem să nu mai diferențiem senzația de foame de cea de sete. Mâncăm atunci când, de fapt, ne este sete, din nou, cu un aport caloric de care organismul nu are nevoie. Sau, când identificăm setea sau, pur și simplu, de plăcere, fără a ne fi sete, consumăm băuturi bogate în calorii. În ciuda densității calorice, acestea nu țin de foame, deci oricum vom simți curând nevoia să mâncăm. Dacă am consumat băuturi cu o cantitate mare de zahăr (cu index glicemic mare), senzația de foame va fi mai intensă și vom simți nevoia să mâncăm mai mult. Studiile arată că alimentele cu index glicemic mare modulează apetitul pe o perioadă scurtă de timp.

Simți ți tu că fugi de foame? Există câteva metode simple de a lăsa foamea să te ghideze și, treptat – treptat, să te reîmprietenești cu corpul tău:
1/ înainte de a consuma ceva, întreabă-te cât de foame îți este, de la 1 la 10. Dacă nu ești încă la 8, mai așteaptă.
2/ înainte de a deschide frigiderul, întreabă-te dacă nu cumva îți e sete. Gândește-te când ai băut apă ultima dată. Dacă e prânzul și tu nu ai prea băut apă în ultimele ore, bea un pahar cu apă.
3/ stabilește-ți intervale de timp între între mese, ideal de 3-4 ore, și nu dispera dacă îți este foame un pic. Reîmprietenește-te cu foamea.

Atenție: este o diferență între a-ți fi foame și a te înfometa. Dacă devii iritată, tremuri, nu te simți bine sau dacă intenționat nu mănânci pentru perioade foarte lungi de timp în timpul zilei pentru că ți-ai propus să slăbești, nu este ok.