Pentru mine, cele 32 de zile de război (a 33-a deja) sunt o tristețe continuă în suflet. Urmăresc îndeaproape conflictul. Dezastrul umanitar mă marchează, poate și pentru că nu fug de nicio informație și trec, zilnic, prin multe relatări, de la știri despre front, la analize geopolitice, la dezastre personale. Ca orice mamă, îmi iau copilul mai aproape și îi simt mirosul părului și puritatea sufletului, vrând ca să nu pierd niciodată acest moment în care ne permitem să ne facem planuri pentru ziua de mâine. Mi-aș dori să am niște puteri supranaturale să îi apăr sufletul inocent de traume prea mari.

Stresul îl resimt în stomac. Îl gestionez mult mai bine azi decât în trecut, dar există. Perioada asta suprapusă peste o perioadă agitată de la serviciu mi-a lăsat puțin timp și energie pentru sport, mi-a adus un program semihaotic de mâncat și mi-a reamintit ce înseamnă durerile de stomac, a căror regularitate o uitasem de vreo doi ani.

Spre deosebire de începutul pandemiei, când, la fel, am simțit anxietate, acum, deși neliniștea e incomparabil mai mare, fac față mult mai bine. Știu exact ce am de făcut. Sunt conștientă, în primul rând, că sunt perioade în care a te menține este considerat un progres. Am făcut sport mai rar, dar am încercat să mă odihnesc. Am mâncat aiurea, dar am fost atentă să am măcar două mese regulamentare, cu proteine și ceva bun pe lângă. Am un plan să revin la ce știu să fac bine și făceam foarte bine. Sunt îngăduitoare cu mine, fără să fiu disperată sau dezamăgită sau prea critică. Am realizat cât de rău îmi face să mănânc dezorganizat și că lipsa de structură îmi fură mai multă energie decât oboseala în sine. Am început să nu mai fur timp pentru mese jonglând cu programul aglomerat de la serviciu și să îmi iau timp să las gândurile să se liniștească. Am început să îmi spațiez din nou mesele pentru că, în perioade de intensă agitație, eu simt mereu nevoia să mănânc ceva.
La nivel personal, am fost în blocaj 3 săptămâni și nu am putut citi și studia mai nimic altceva în afară de război. Dar în ultimele zile am lucrat mult la partea de conținut pe care să îl ofer mamelor care își doresc să slăbească. Am scris și editat mai multe materiale pe care le voi pune în curând pentru download.

Din punct de vedere al alimentației, stresul ne afectează obiceiurile în diferite moduri: ori mâncăm mai mult (35-40% dintre persoane fac asta), ori mâncăm mai puțin sau, din contră, pur și simplu nu resimțim schimbări semnificative. Problema celor care mănâncă mai mult este că mănâncă și mai nesănătos: mai multe alimente bogate în grăsimi și zahăr, dense caloric și cu aport nutritiv redus. Pe de altă parte, apetitul pentru alimente sănătoase – legume, fructe – este redus. Așadar, eforturile de a slăbi pot fi sabotate ușor.

Te confrunți cu mâncatul pe fond nervos în această perioadă agitată și totuși ai vrea să slăbești?

1/ Una dintre tehnicile care funcționează foarte bine în această situație este planificarea.
Important e ca atunci când faci cumpărăturile mari să alegi produse sănătoase, bogate în proteine și fibre. Alege ouă, carne macră, pește, iaurturi, paste integrale, orez integral, pâine integrală, linte, quinoa, mazăre, fasole, legume, salate. Sunt mâncăruri care induc senzația de sațietate la masă și între mese.

2/ Dimineața fă-ți planul zilei. Gândește-te ce ai vrea să mănânci din ce ai la dispoziție în casă. Fă-ți un plan pentru urgențe (ce se întâmplă dacă nu apuci să iei prânzul, ce se întâmplă dacă ai poftă să ronțăi ceva). Pune-ți apă lângă tine. Dacă ai poftă de ceva care nu este în planul zilei, nu anula complet, mută pentru a doua zi.

3/ Nu mânca ”ceva bun”, ceva de răsfăț decât în asociere cu o stare de bine. Poți să mănânci o porție de ciocolată (care înseamnă patru pătrățele), sau să bei un pahar de vin sau să iei o brioșă doar dacă ai analizat bine ce a declanșat nevoia și nu are o emoție negativă în spate. Asumă-ți decizia și fii atentă la cantitate (atenție mare la porții, nu lăsa în spate niciodată obiectivele tale). Apoi savurează momentul, fără vină. Dacă vrei să ai momente de răsfăț zilnice, asociate unei stări de bine, trebuie să fii atentă la cantitatea de carbohidrați și de grăsimi din timpul zilei. Dacă la gustare ai ronțăit o pungă de nuci și ai mai furat câteva chipsuri până ai mâncat aproape toată punga… atunci, dulciurile, chiar dacă fac parte dintr-o altă categorie de produse, ar trebui lăsate pentru o altă zi. Dar atenție, ai în casă ce ai cumpărat la punctul 1. Și în planul zilei, cei ai pus la punctul 2. Dacă ai cumpărat și planificat cu grijă față de tine, poți să ai control și asupra momentelor de răsfăț.

Nu fii prea dură cu tine. Când situația externă e prea grea, să te menții poate fi un compromis bun. Te regrupezi, te reorganizezi și repornești, recăpătând controlul pas cu pas. Fă-ți o strategie a micilor schimbări pe care să le abordezi succesiv. O să te simți mai bine, de la zi la zi.