Dacă ar fi să pun degetul pe rană și să zic unde mi se pare că nu am procedat corect ca mamă și tare aș vrea să fi putut face altfel, ar fi partea de alimentație.

Cu atât mai mult cu cât cred cu tărie în principiile alimentației sănătoase, mă intersectez frecvent cu subiectul ăsta (știu despre grăsimi mai mult decât am crezut că o să știu vreodată) și știu că stilul de viață sănătos este alimentație echilibrată și nu dusă la extrem și, foarte important, mișcare.

Nu cred că am un copil mofturos, pentru că mănâncă și uneori mănâncă atât de mult că mă întreb cât poate să încapă în micuțul ei stomac. Dar mănâncă selectiv, ultra-selectiv. Știu, toți copiii au toane, azi mănâncă roșie, peste două zile parcă e cel mai oribil lucru pe care l-au gustat vreodată. Dar copilul meu nu mănâncă nici azi, nu a vrut nici ieri și nu am mari speranțe că va vrea nici peste o săptămână: ou fiert sau omletă, gălbenuș sau albuș, ardei fiert sau crud, morcov la cuptor sau tăiat bastonașe, carne de vită în orice formă, roșii, mai mult de o gură, paste cu orice, brânză de vaci, nu mai zic de broccoli, spanac, salată și alte chestii verzi (deși broccoli îi place ca aspect, mereu îl cere la magazin).

Meniul ei zilnic e limitat la câteva feluri de mâncare și sunt fericită că măcar îi place carnea de pui (dar doar sub formă de șnițel sau cordon bleu), cașcavalul (mai mult pane), peștele gen fish fingers, ceva supe și ciorbe și vreo două-trei fructe, după dispoziție. Încercăm ca paneul să fie în mare măsură la cuptor. Mezeluri luăm destul de rar, la cremwursti am renuntat (deși, după articolul lui Cristian Mărgărit în a cărui judecată dreaptă cred, nu îi mai blamez). În rest, ar vrea lapte la orice oră din zi și din noapte, pe care îl mai alternez cu lapte formulă, măcar știu că mai primește niște Omega 3 și 6, fier, magneziu, vitamine, sau cu lapte de cocos sau orez, pentru varietate.  Desigur, dulciurile sunt pe lista ei de preferințe, le-am mai tăiat și efortul nu s-a încheiat. Nu sunt pe principiul să le ștergem de tot, aș vrea să îi mai fac eu, cu puțin zahăr, dar pentru că nu am timp, luăm și din magazin (citesc eticheta înainte de a pune ceva în coș).

Nu sunt atât de disperată că nu mănâncă variat, ci mai mult preocupată de aspect, pentru că nu vreau să pun presiune pe ea și să obțin efectul contrar. Cât decide să mănânce la o masă atâta mănâncă. Încerc să nu mai insist, deși recunosc că uneori chiar nu îmi iese, noroc că reușesc să mă controlez în cele din urmă 🙂

Nu renunț la obiectivul meu de a remedia situația. Cred că niciodată nu e prea târziu să începi să mănânci mai echilibrat, cu atât mai mult la 2 ani. Pentru asta, am început să caut diverse idei și trucuri de a mai ajusta meniul copilului sau măcar să rămân conectată la subiect, ca un reminder permanent să nu uit că am o treabă de făcut.

Am găsit inspirație în cursurile Mayei Adam, de la Stanford, pe care le-am urmat și care vorbește cu pasiune despre importanța meselor în familie, a mersului la cumpărături cu copiii, mai ales în zona de legume și fructe, despre moderație și diversitate. Caut să învăț din experiențele pozitive ale altor mame. Citesc din literatura de specialitate. Sunt deja mult mai atentă la ce pun în coș. Încerc să fiu eu un exemplu mai bun, pentru că de când am născut am intrat pe o pantă descendentă, din care cu greu îmi revin, în mare parte din cauza oboselii. Și mă bucur că gătește soțul meu, că găsește zilnic răspuns la întrebarea “ce mai mâncăm” și că avem în frigider mâncare pregătită în casă.

Acum citesc o carte plină de informații – Suzannah Olivier, “Healthy Food for Happy Kids” – am luat-o prin sistemul de împrumut Bookster, dar mă gândesc să o cumpăr, pentru că e bogată în idei și e o lectură la care poți reveni periodic. Selectez mai jos câteva sugestii, dintr-o carte de 300 de pagini care are cam tot ce putem gândi despre alimentația copiilor, cu multe idei practice.

Soluții pentru gustări sănătoase

• biscuite de ovăz cu unt de arahide
• jumătate de avocado cu câțiva creveți
• mere uscate sau stafide și nuci
• biscuiți de secară cu cremă de brânză sau humus
• bucățele de brânză cu struguri
• câteva chipsuri de porumb (tortilla) cu sos salsa
• mix de babană cu portocală
• brioșă cu banane sau alte fructe
• bastonașe de legume sau soldăței de pâine integrală cu humus / guacamole / pate de ciuperci / tzatziki / pate de peste
• fructe proaspete sau uscate, cu cremă de brânză
• înghețată de iaurt
• felii crocante de secară cu banană făcută piure și presărată cu scorțișoară
• felii de șuncă presată înfășurate pe fructe (prune sau pepene galben)
• pâine integrală prăjită cu cremă de brânză și ananas
• bruschete cu ulei de măsline, date cu usturoi, cu roșii și busuioc

Soluții rapide de mâncare

• legume la tigaie cu creveți și orez fiert separat (în punguță)
• salată de fasole în 3 culori (cu fasole din conservă) cu oțet și lipie
• pui la grătar cu rozmarin, lămîie, ulei de măsine servit cu fasole verde și salată de roșii
• paste proaspete din comerț (gen torellini, ravioli), cu sos de roșii proaspăt și legume bețișoare
• pește la grătar cu salată și pâine pentru sosul de salată
• omletă cu legume, presărată cu parmezan
• carne de la cârnați mai slabi (85% carne) cu piure de cartofi în care se poate pune și sfeclă sau păstârnac, mazăre și morcovi (congelate)

Alte idei de preparate și gustări, adunate de mine din carte

• fâșii de pui date prin muștar și miere
• chipsuri de legume făcute în casă, din morocov, sfeclă, păstârnac
• biscuiți de ovăz cu gem de zmeură
• cous cous cu legume
• lipie cu salată și humus
• somon afumat mai puțin sărat cu sos de brânză
• salată de carne de curcan sau pui la grătar, porumb, ardei roușu și sos vinaigrette
• muesli și stafide cu lapte
• pizza făcută în casă cu ton, ardei și măsline
• iaurt grecesc cu miere
• salată de morcov cu stafide
• mixuri de fructe: pepene și papaya, afine, căpșuni și struguri roșii, portocale și grepfruit roz (sau pomelo)