Pubertatea fetei mele m-a luat total prin surprindere. Mai ieri era înspre copilărie și, în scurt timp, m-am surprins că am început să caut informații despre toate schimbările pe care deja le vedem. În mintea mea, urma ca toate astea să se întâmple undeva, departe, după 10 ani. Nu știu cât era ea de pregătită - acum, cu youtube, tiktok, instagram, nici nu știm ce știu copiii noștri -, dar eu… continuarea
Costumele populare se poartă la evenimente speciale. De Paște purtăm haine noi. Prin casă purtăm hainele pe care nu le mai purtăm pe afară. Toate acestea sunt parte din principiile noastre de viață, mici și mari, insurmontabile, primite moștenire - din familie, din comunitate. Moștenirea tribului. Pe care o dăm mai departe copiilor noștri fără să ne întrebăm de ce. Și dacă ne-am întreba, probabil am răspunde: ”pentru că așa… continuarea
”Desenez”. ”Desenez”. ”Desenez”. De nenumărate ori acesta este răspunsul pe care îl aud când o întreb pe Iris a noastră ce face. Desenul e parte din viața ei, așa cum e uitatul la filme pe youtube, mâncatul, jucatul. Poate pentru că eu nu am știut niciodată să desenez și pentru că tare mi-ar plăcea să mă pricep mai bine, am încurajat-o mereu să deseneze. Mai mult, să deseneze cum simte… continuarea
Alții râd în hohote la filme. Nu și eu. Alții se simt bine acaparând toată discuția într-un grup. Eu nu. Alții își doresc nenumărate poze cu ei, după care petrec timp rememorând întâmplările uitându-se pe poze. Eu fug de poze. Alții vor excursii și fac planuri și abia așteaptă să meargă în zone exotice. Nu mă tentează. Alții vor să vină, eu simt nevoia să fug. Alții caută conexiune, eu… continuarea
Pe grupul părinților de la școală, o mamă cere mereu temele ”pentru verificare”. Să verifice dacă fetița sa a notat corect / complet temele pe care le-au primit la clasă.
Intenția este bună. Orice părinte își dorește să se asigure că totul e ok la școală și copilul nu trece prin dificultăți, cum ar fi să fie admonestat că nu și-a făcut toate exercițiile avute ca temă, în cazul unui control.… continuarea
Se practică mult conceptul de Yes Day, inspirat de filmul cu același nume, în care copiii au libertate deplină de a decide, iar părinții acționează întocmai. Este simpatic faptul că, după câteva încercări cu libertate neîngrădită, părinții au realizat că este totuși nevoie să traseze un cadru preliminar, cum ar fi o sumă maximă pe zi. Și mai interesant este că unii părinți nu au curaj să propună o astfel… continuarea
Valoarea primordială în familia noastră, în relația cu copilul nostru, este Respect. De aici pornește totul. Respect față de cine este, respect față de ce gândește, respect față de ce simte. Nu luăm nimic în râs, nu desconsiderăm, nu minimizăm. Fata noastră este membru în această familie și, doar pentru că este mai mică sau pentru că este copil, nu o tratăm diferit.
Are dreptul la propriile păreri și o… continuarea
De mici am învățat că mama este cea mai iubită ființă. Orice-ar fi, legătura dintre copil și mamă este magică, dincolo de orice rațiune.
Dragostea mamei și a tatălui
Prima frază e discutabilă. Cu a doua sunt de acord, dar mai degrabă în sensul legăturii dinspre mamă spre copil, și mai puțin când ne raportăm în sens invers. Și legătura dintre copil și tată este magică, la fel de intensă,… continuarea
Unii ar putea spune că fata noastră este prea timidă. Alții, că e prea sensibilă și prea facem cum vrea ea. Alte persoane zic că e finuță ca o prințesă. Ascult ce mi se spune direct sau indirect, încerc să preiau cu înțelegere, fără să simt vreo responsabilitate în a face ceva cu aceste păreri. Îi oferim fetei noastre, din ce în ce mai conștient, mai deliberat, mai mult, libertatea… continuarea
Unul dintre defectele pe care nu am reușit să mi-l gestionez ani de zile a fost că mă enervez repede. Mă enervez repede, tare și îmi trece imediat. Iar apoi, desigur, îmi pare rău.
“Ai nervi la vârsta asta?”, “Dacă acum ai nervi, ce o să faci când o să fii mare?” - am auzit în copilăria mea. Uite-așa mi s-a creat cadrul perfect să simt că am un defect… continuarea